ASTĂZI ÎN ROMÂNIA DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE CETĂŢENEŞTI SE ÎNCALCĂ DE SUS ŞI PÂNĂ JOS PENTRU APĂRAREA TURNĂTORILOR ŞI A CELOR DE LA PUTERE

45

Aserţiunea din titlu este confirmată de proiectul schiţat pentru a deveni lege a graţierii corupţilor din închisori şi a celor în cercetări, dar şi pentru a şterge consecinţele actului de condamnare a celor care au executat; dar rămânând cu averile furate neatinse, încât să devină iarăşi oameni politici în funcţii înalte, parlamentari, preşedinţi de ţară, de Guvern, de Camere, de Curţi… de partide tip Dragnea, şi cât mai ai SRI-ului. Altfel ce ne facem cu Ghiţă de la Belgrad, de unde se aduce viitorul candidat la preşedinţia de ţară? Alegerile cele mari se apropie: Nici Dragnea, Ponta, Dâncu… recuzaţi moral de popor.

Mă opresc la numele Dâncu şi iar sunt bulversat, nu-l mai pot citi de pe ecrane şi nu se aude de la radio. Să fi devenit atât de odios PSD-ului încât să nu se încerce reabilitarea lui, ieşirea de sub lupa măritoare din casa de la cina oferită de generalul Oprea, că e bărbat maiestos în ţinuta lui, academic şi arată a preşedinte năsăudeanul nostru, băiat de la ţară, cu idealuri. Ar fi fost o mândrie deosebită pentru odinioară Ţinutul grăniceresc greco-catolic al Năsăudului. Dar lipsit de onestitate şi de puritate politică, fiind alături şi formând trio cu Ghiţă, cu Kövesi… Ne-am grăbit năsăudenii cu candidatura lui, văzându-ne în vârf. Şi chiar nu ar fi fost una oarecare, pregătit ideologic şi cu o experienţă de stat în tranziţie, ca şi Andrei Marga. Amândoi. Dar vor rămâne vinovaţi pentru dispariţia fenomenului european de grănicerism lovit mortal de corupţie şi nerestituire a averilor Fondurilor şcolare năsăudene – proces de învăţământ declanşat în 1764, la 10 ani după înfiinţarea şcolilor româneşti de la Blaj (1754). Parvenitul Romocea Mircea, acum primar al oraşului Năsăud, care a luat şi Uzina electrică cu barajul pe Someş, apoi nerestituind nici un imobil din cele 28 de edificii, măreţe şi istorice precum sediul Colegiului „George Coşbuc”. Nu-l întrebaţi pe profesorul Dâncu de moştenirile lui, că ţine şi apără existenţa lor. Dar nu şi la Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, naţionalizată de la grăniceri, în prezent abandonată şi furată, până şi mobilierul. Alţi Romoci vor să ajungă aici. Îmi este imposibil să nu mă gândesc ce prevederi o să mai aducă grănicerilor Legea graţierii de favorizare a corupţilor. Parte din organele justiţiei locale a fost şi este în mâinile lor; procesele Uniunii, câteva pe rol – falsificate de actuala conducere sunt probele mele, de la fond la apel sau recurs.

Pentru problemele comunităţii grănicereşti şi ale judeţului de reprezentare înaltă, mă iluzionam cu cele două personalităţi că vor fi cei ce vor face cauză şi putere a demnităţii să ocrotească şi să modeleze legal comunităţile amintite în prezent şi pentru viitor; retrospectiv, n-au fost şi nu vor fi politic cât au fost cândva. De aceea regret în calitate de descendent comun cu ei. Eu nu am putut să acced ca ales la parlamentarele din 1990, că nu fusesem colaborator securist şi alegerile au fost la numărarea voturilor în mâna şi controlul foştilor comunişti şi securişti aliaţi în taină cu turnătorii nedesăvârşiţi până azi colegi, în diverse puteri. Iar A. Marga şi V.S. Dâncu pentru că au cochetat cu toţi, poate şi cu SRI, nu vor mai putea fi sus de tot, unde au fost pe linie de stat. Şi, totuşi, aceşti doi bărbaţi pot face altfel de bine conjudeţenilor în viitor: NU în costum popular, învăţându-i hore.

Despre problemele locale ale contextului politic postsecurist se tace laş, doar descoperirile corupţiei mai fac publice nume în cazul că ajung în presa săptămânală. Celelalte, cotidianele, au amuţit, altfel nu mai plăteşte primarul Romocea suplimentele şi mor cu zile. Nu întâmplător a venit în judeţ şi la Năsăud preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu o oaste la vreo zece mii de membri şi în ţinută populară sărbătorească au cinstit ziua naţională a cămăşii şi dansului popular. S-a suprapus, calendaristic, vechiului obicei local Maialul, sărbătoare nepereche a şcolilor grănicereşti româneşti ale ţinutului, acestea l-au cultivat decenii multe cu evidentă revigorare până în prezent. Practic s-a ţinut şi sub ocupaţii în duminica şi anii care s-a putut. De aceea nu trebuia să dispere liceenii de la „George Coşbuc” de coincidenţă anul acesta cu sărbătorirea „naţională” a tradiţiilor populare, că ei sunt moştenitorii de iure şi de facto, au simbol şi istorie dansul Căluşarul. Maialul, după cărţi, se ţine în săptămâna Rusaliilor sau în duminica premergătoare.

Năsăudenii şi bistriţenii din Cluj-Napoca au avut maialul la data trăită şi atmosfera de-acasă, evocându-l în amintirile tinereţii, ca povestirea unui film de demult; neuitat vreodată.

Teodor Tanco

LĂSAȚI UN MESAJ