Criza economică ce şi-a făcut simţită prezenţa, mai întâi peste ocean şi apoi cu repeziciune şi pe „Bătrânul continent”, nu are intenţia de a ne ocoli nici pe noi. Nu demult la un post de televiziune central, un grup select de analişti constatau că multă lume nu prea ştie ce este aceea o criză şi mai ales ce ne-ar putea aduce nouă acest fenomen.

Trebuie doar să ţinem cont de unele aspecte. Avem aici în vedere primele semnale ale acestei probleme care ne afectează, cum ar fi: disponibilizările de personal din unele întreprinderi, reducerea activităţii productive, apariţia aşa zisului şomaj tehnic în sectoare economice de referinţă – construcţii de maşini, industria chimică etc.

Măsuri de urgenţă

Odată cu debutul crizei a apărut OUG nr. 192/ 19 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 815, care stabileşte unele măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă. Actul normativ respectiv aduce modificări la Legea nr.76/ 2002 ce reglementează sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Astfel, art. 84 primeşte un indice 3, şi prevede: „angajatorii care creează noi locuri de muncă şi care încadrează în muncă, pe locurile de muncă nou create, şomeri aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă pe o perioadă de cel puţin 3 luni consecutive de la data înregistrării în evidenţă a acestora, agenţii beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani.” Iată o prevedere legală ce vine în sprijinul celor ce se încadrează în aceste prevederi, angajatori şi şomeri aflaţi în situaţia menţionată. După cum se cunoaşte, prin OUG nr.126/2008 se elimină prevederea ce reglementa legătura între nivelul drepturilor acordate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj precum şi nivelul salariului minim brut pe ţară, astfel încât acestea se vor stabili în funcţie de indicatorul social de referinţă. Valoarea acestui indicator s-a stabilit a fi de 500 de lei, cu posibilitatea de a fi modificat prin hotărâre de guvern. Un calcul simplu ne arată că angajatorul va primi 4.000 de lei pentru fiecare şomer angajat în condiţiile prezentate.
La nivelul retribuţiilor din acest an s-au înregistrat creşteri destul de mari în special în învăţământ (12,4%), în domeniul sănătăţii(12,3%) şi în câteva sectoare ale economiei, ceea ce justifică faptul că salariul mediu net a înregistrat o creştere între 6,5 şi 9%. Procentul are limita mai scăzută datirată creşterilor mai mici din sectorul industriei uşoare, al administraţiei publice şi agriculturii, unde creşterile au fost chiar mai mici de 6%.
OUG nr. 192/ 2008 mai stabileşte şi alte măsuri care trebuie avute în vedere de angajatorii ce doresc să beneficieze de prevederile acesteia. Iată spre exemplificare, Agenţii economici care nu respectă durata de trei ani prevăzută pentru angajator în condiţiile prezentate, va fi obligat să restituie sumele primite pentru fiecare angajat, sume ce vor include şi dobânda de referinţă a BNR în vigoare la data încetării raporturilor de muncă şi nu vor mai beneficia de aceste facilităţi timp de doi ani. Mai sunt prevederi restrictive şi cu privire la formele de stimulare prevăzute de art. 80, 84 ind.3 şi art. 85.

Recesiunea la nivel local

Judeţul nostru nu este unul cu o pondere mare în producţia naţională, fapt ce ne situează undeva către limita rezonabilă a ierarhiei stabilite de rata şomajului. Cu toate acestea, indicatorul ne arată o creştere uşoară în ultimele luni. La sfârşitul lunii noiembrie acesta era de 2,51%, în creştere cu 0,17% faţă de luna anterioară. Conform datelor date publicităţii de AJOFM-Bistriţa – Năsăud, în noiembrie erau înregistraţi 3171 de şomeri, dintre care 1.751 mai primesc indemnizaţia de şomaj, iar diferenţa au depăşit deja perioada de şase luni. Aceste cifre se vor amplifica într-un timp scurt, dacă avem în vedere că 12 agenţi economici au anunţat că vor face disponibilizări ce se vor cifra la 653 de angajaţi, la care se vor adăuga şi disponibilizaţii pe motiv de reducere a activităţii, în număr de peste 200 de persoane.

Aceste câteva cifre ne pot demonstra ceea ce ne aşteaptă la momentul în care efectele crizei vor accede către punctul maxim. Se discută de o cifră în jurul a 40.000 de noi disponibilizări în viitorul apropiat, la nivel naţional.
Mai avem încă şansa de a nu fi deosebit de afectaţi, în condiţiile unor măsuri înţelepte ce s-ar lua în timp optim pentru prevenirea unor situaţii mai grave.
Dependenţa economiei româneşti de cea europeană încă nu este hotărâtoare şi deci nici efectele colaterale ale crizei nu vor fi foarte mari.

Alexandru Tohati

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.