În lipsa unui sondaj de opinie în Basarabia, este incert în momentul de față ce își dorește exact comunitatea din această țară vizavi de idealul unirii cu România în preajma împlinirii unui secol de la reîntregirea țării noastre, în 2018, a spus mitropolitul Andrei Andreicuț, vineri, la Cluj, la un eveniment dedicat eforturilor unioniste.

Mitropolitul Clujului a amintit astfel că această temă preocupă de multă vreme Biserica Ortodoxă și că ea nu a fost uitată nici după Revoluția din 1989. În discursul său, înaltul prelat a făcut apel la o poveste, pentru a explica de ce nici măcar unirea spirituală între cele două țări nu s-a făcut așa cum se așteptau, după Revoluția din decembrie, anumiți reprezentați ai societății din România. „Acum sigur că ar fi ideal ca la jubileul de 100 de ani să fim din nou împreună. Acesta rămâne un ideal care nu știu dacă se va înfăptui, dar ar fi bine dacă s-ar înfăptui. (…) După 1990, imediat, s-a reactivat mitropolia Basarabiei, care s-a fondat pe Biserica Ortodoxă Română. Numai că nu au aderat la această mitropolie foarte mulți clerici și nici chiar credincioși din Basarabia. Și românii de aici au rămas cam contrariați — de ce nu au aderat românii din Basarabia? Și atunci, înaintașul meu, mitropolitul Bartolomeu, a spus o poveste. Chiar în sfântul Sinod a spus-o”, a spus Andrei Andeicuț.

Evocând astfel metafora folosită de Bartolomeu Anania, fostul mitropolit al Clujului, Andrei Andreicuț a spus o poveste despre Făt-Frumos care, în drumul său pentru a o salva pe Ileana Cosânzeana, a trecut prin multe încercări, care i-au luat mult timp ca să le depășească. „Spre stupoarea lui, după ce a eliberat-o, Ileana Cosânzeana i-a spus: „Făt Frumos, ești brav, ești viteaz, ai făcut sacrificii ca să mă eliberezi, dar îmi pare rău, că atât de mult lipsind tu, eu m-am îndrăgostit de zmeu”. Aceasta este realitatea. De la 1812 încoace a trecut mult timp și între timp, parte din clericii basarabeni și chiar dintre creștinii noștri s-au îndrăgostit de zmeu”, a povestit mitropolitul.

El a mai spus că atât comunitatea din România, cât și Biserica Ortodoxă Română ar trebui să trateze cu răbdare această situație, pentru că ea poate s-ar putea schimba. „Acum chiar dacă s-au îndrăgostit unii de zmeu, noi să fim cu aceeași deschidere și dragoste că poate între timp se dumiresc și lasă pe zmeu în pace și vin la Făt-Frumos. Aceasta este realitatea. Dacă se face un sondaj de opinie în Basarabia, nu știu cum ieșim, dacă majoritatea ar dori cu Făt Frumos sau mai mult de 50 de procente încă vor să meargă cu zmeul”, a spus mitropolitul Clujului. Mitropolitul a participat vineri la o gală, desfășurată sub genericul ‘Basarabia acasă’, în care personalități ale Clujului care au contribuit la apropierea României de Republica Moldova au fost premiate.

S-a dorit astfel ca, prin această gală, să fie premiate toate persoanele care au susținut activ programul ‘Cunoaște-ți țara’ organizat, derulat în perioada iunie — octombrie 2016, dar și alte proiecte culturale destinate românilor de peste Prut, inițiate de filiala Cluj-Napoca a Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Prin acest program, sute de cetățeni basarabeni au vizitat pentru prima oară în viața lor România, conform Agerpres. ‘Peste 76 la sută dintre românii din Basarabia nu-și văzuseră patria mamă până în acest an. Noi am avut scopul aducerii românilor acasă’, a spus Alexandru Rotaru, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.