Deși a primit aviz negativ din partea Comisiei Juridice, Senatul a adoptat tacit un amendament care prevede că orice cetăţean care dezvăluie informaţii din dosarele penale să fie pedepsit cu închisoarea. Propus de senatorul PSD Şerban Nicolae, acesta justifică  amendamentul prin aceea că modificarea are rolul de a clarifica prevederile Codului Penal, care reglementează condițiile în care dezvăluirea de informaţii nepublice din dosarele penale poate să fie incriminată. În noua formă a legii, jurnaliştii care scriu despre dosarele de corupţie vor fi pasibili de închisoare de la şase luni la trei ani. Organizații ale societății civile somează Parlamentul să respingă modificările propuse de senatorul Șerban Nicolae.

 

În forma actuală a Noului Cod Penal, la art. 277,  se precizează că ”Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

În forma propusă de senatorul Şerban Nicolae, legea va reglementa că  ”Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

De precizat că Şerban Nicolae a fost avocatul fostului senator Cătălin Voicu, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru corupţie. Procedural, adoptarea tacită înseamnă că amendamentul este considerat însuşit şi adoptat fără a fi supus la vot, iar propunerea va deveni lege numai după ce este aprobată de Camera Deputaţilor, forul decizional.

 

Pumnul învelit în mănușa motivațiilor onorabile

Diferenţa dintre cele două texte este esenţială, în legea în vigoare, subiectul acestei infracţiuni fiind bine definit, cei sancționabili pentru dezvăluirea de informaţii nepublice putând fi martorul, expertul sau interpretul, alte categorii de persoane fiind excluse. În varianta propusă de senatorul Şerban Nicolae, subiectul infracţiunii poate fi oricare dintre cetăţenii României care au acces la informațiile din dosare. Este evident că articolul de lege expune mai cu seamă jurnaliștii, ei fiind aceia care publică în mass-media informațiile din dosarele de corupție. Mai mult, articolul adoptat deja de Senat, nici măcar nu se referă la documente din ancheta penală, ci cât se poate de vag, la informaţii, ceea ce vizează chiar şi informaţiile pe surse, iar cel care le-a dezvăluit poate fi anchetat penal şi sancţionat.

Senatorul Şerban Nicolae a declarat că atunci când a propus acesta amendament  nu s-a gândit în primul rând la presă, ci în primul rând la procurorii care se presupune că transmit informaţii către mass-media. Totuşi, în proiectul său de lege, senatorul nu a definit ce înseamnă exact procedura de dezvăluire. În opinia sa, dezvăluirea de informaţii nepublice nu se referă la apariţia în presă, ci are loc în momentul în care procurorul, de exemplu, o transmite presei. Parlamentarul a explicat că, aşa cum arată acum articolul din Codul Penal, limitează cercul celor pasibili de sancţiuni doar la o categorie de funcţionari şi nu include toţi cetăţenii.

Şerban Nicolae a menţionat că, în opinia sa, nu este normal ca doar procurorii sau funcţionarii care au treabă cu dosarele penale să fie pasibili de o pedeapsă. Senatorul susţine că divulgarea de informaţii reprezintă o încălcare gravă a legii care trebuie şi mai aspru sancţionată. Din punctul de vedere al senatorului,  compromiterea actului de justiţie prin manipularea unor informaţii care, prin lege, nu au caracter public, constituie o faptă cu grad ridicat de pericol social, chiar şi când este urmarea unei neglijenţe.

Trecut deja de Senat, proiectul de lege urmează să treacă  prin Camera Deputaţilor, care îl va aviza prin Comisia Juridică şi apoi va fi votat în plen.

 

Reprezentanții mass-media și ai societății civile protestează

Organizațiile ActiveWatch, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și Centrul pentru Jurnalism Independent solicită Parlamentului să respingeți modificările aduse articolului 277 din Codul Penal de proiectul de lege inițiat de senatorul Șerban Nicolae.

Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informațiilor din dosare și include nejustificat jurnaliștii printre subiecții legii, aceștia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informații. Susținem menținerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol („martor, expert sau interpret”)”, arată reprezentații organizațiilor amintite.

În argumentarea se arată că responsabilitatea păstrării informațiilor din dosare aparține exclusiv persoanelor care au atribuții în acest sens. În momentul în care astfel de informații ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcție de evaluarea proprie, iar jurnaliștii au obligația profesională de a oferi informații de interes public.

”Articolul 277 pune în pericol dreptul profesional al jurnaliștilor de a proteja confidențialitatea surselor. Orice restrângere a acestui drept constituie un atac la dreptul cetățenilor la liberă informare. Jurnaliștii au dreptul profesional de a publica inclusiv documente clasificate sau secrete de stat, atunci când publicarea acestora servește unui interes public superior (ex: comiterea unei infracțiuni)”, susțin reprezentanții mass-media.

 

Presa – junghiul lui Șerban Nicolae

Tot Senatorul Şerban Nicolae a reformulat şi articolul care priveşte presiunile asupra Justiţiei.  În forma propusă de senator se precizează că ”Declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, a unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută in scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu o instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă. Intenţia, caracterul nereal al declaraţiei, ca şi intimidarea ca scop, aşa cum sunt prevăzute în alineatul precedent, nu se prezumă”.

Forma actuală din lege este, cea pe care senatorul a vizat să o modifice, spune că „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Parlamentul a decis să abroge acest articol din Codul Penal motivând că ar fi destinat exclusiv presei. Inclusiv Ministerul Justiţiei, prin fostul secretar de stat Ovidiu Puţura, a susţinut abrogarea articolului. Argumentul celor care susțineau modificarea era că acest articol nu se aplică presei, ci inculpaţilor care în procesul penal fac presiuni asupra completurilor de judecată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.