Activitatea aleşilor bistriţeni în primul an din mandatul 2016 – 2017. Doamnele au fost foarte active

293

După ce au încheiat primul an din mandatul 2016 – 2020, deputaţii se pot lăuda, sau nu, cu activitatea prestată în forul legislativ suprem al ţării. Gazeta de Bistriţa vă prezintă cât de mult au transpirat în Parlament aleşii de Bistriţa-Năsăud, prin iniţiativele legislative depuse, interpelări sau luările de cuvânt din plen. Începem cu cele două doamne deputat, Cristina Iurişniţi (USR) şi Doina Pană (PSD).

Primul mandat, mişcare multă

Cristina-Ionela Iurişniţi, deputat USR de Bistriţa-Năsăud, pare să fi avut o activitate prolifică în Camera Deputaţilor, dacă este să ne luăm după numărul iniţiativelor legislative semnate, din care o treime au fost depuse în ultimele două luni ale anului trecut. În total, deputata bistriţeancă şi-a înserat numele pe nu mai puţin de 45 de astfel de iniţiative, propuneri care au venit fie din partea grupului parlamentar USR, fie din partea liberalilor din Camera Deputaţilor. Cristina Iurişniţi a luat cuvântul în 20 de şedinţe ale Camerei Deputaţilor, în 12 dintre acestea susţinând de la tribună 12 declaraţii politice.

Educaţia, punctul fierbinte pentru Iurişniţi

O primă iniţiativă legislativă semnată de Cristina Iurşniţi a fost promovată de un deputat liberal, Sorin-Dan Moldovan, şi susţinută de alţi 55 de aleşi PNL, USR şi PMP. Iniţiativa legislativă face referire chiar la domeniul din care aleasa bistriţeancă provine – Învăţământul şi este de fapt o propunere de completare a Legii nr. 1 din 2011 a Educaţiei Naţionale. Astfel, aleşii partidelor din Opoziţie au dorit prin respectiva propunere o îndreptare a unei situaţii aberante de la nivelul conducerilor unităţilor de învăţământ din întreaga ţară. Concret, posturile de director sau director adjunct rămase vacante să nu mai poată fi ocupate prin numire de către conducerile Inspectoratelor Şcolare Judeţene, de persoane care nu au participat la concursul organizat pentru aceste funcţii, fie au participat dar nu au fost admise, chiar dacă acestea au deţinut funcţiile respective până la organizarea concursului. De altfel această propunere a venit ca urmare chiar a unor astfel de concurs, susţinute în toamna anului 2016 de cadrele didactice din întreaga ţară care au dorit să acceadă în astfel de funcţii de conducere. Evident, nu toate posturile de director sau director adjunct au fost ocupate în urma concursurilor, parte dintre competitori fiind respinşi, astfel că, la începutul anului 2017, în urma unui ordin de ministru, conducerile Inspectoratelor Şcolare au purces la numiri. În schimb, deputaţii şi senatorii semnatari ai propunerii legislative susţin că în astfel de situaţii este nevoie de organizarea unui nou concurs „pentru a asigura o egalitate de tratament în faţa legii pentru toţi candidaţii, respectiv directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ preuniversitar din România”.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor, ca primă cameră sesizată, 177 de deputaţi votând împotriva iniţiativei, 98 pentru, unul s-a abţinut, iar unul a fost absent. A trecut însă de Senat, astfel că Legea pentru completarea art. 258 din Legea Educaţiei Naţionale a ajuns pe masa preşedintelui Iohannis spre promulgare. Întrucât textul de lege în noua formă nu a fost suficient de clar , a fost trimis Camerei Deputaţilor spre reexaminare, astfel că în acest moment se află din nou în comisii.

O altă iniţiativă legislativă semnată de deputata bistriţeană face referire la modificarea a două articole de Legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor, cu trimitere la tratamentul inegal aplicat aleşilor aleşi în circumscripţiile din diaspora, în ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor suportate de aceştia cu deplasarea.

Tot pentru modificarea unui articol din Legea Educaţiei Naţionale, Cristina Iurişniţi a mai semnat o iniţiativă legislativă, promovată de data aceasta de deputatul PMP Robert Turcescu. Prin modificarea respectivului articol de lege iniţiatorii urmăresc înlăturarea controverselor legate de plagierea unor lucrări de doctorat.

Mai are şi altele la activ

Deputata bistriţeană a mai semnat, printre altele, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, propunere legislativă privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea şi completarea legii privind organizarea Monitorului Oficial, propunere legislativă pentru modificarea şi completarea legii privind drepturilor de autor şi drepturile conexe dreptului de autor, propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale, propunere legislativă pentru dezvoltarea antreprenoriatului validat de piaţă şi stimularea creării de noi locuri de muncă, modificarea şi completarea Legii nr. pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, modificarea şi completarea Legii privind calitatea aerului înconjurător.

Începând din luna noiembrie şi până la finalul anului 2017, Cristina Iurişniţi a semnat încă 11 iniţiative legislative, printre care modificarea şi completarea Legii pentru alegerea preşedintelui României, modificarea şi completarea Legii pentru alegerea autorităţile locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii privind Statutul aleşilor locali. De asemenea, aleasa bistriţeană este semnatara propunerii legislative pentru modificarea şi completarea OUG nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, completarea Legii privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, precum şi propuneri care vizează modificarea şi completarea Codului fiscal, dar şi pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole.

În ceea ce priveşte întrebările şi interpelările, Cristina Iurişniţi a contorizat un număr de 28.

Primul interpelat a fost ministrul Educaţiei din Guvernul Grindeanu, Pavel Năstase, deputata USR de Bistriţa-Năsăud arătându-se interesată de situaţia unui proiect pilot  – „Masa caldă pentru elevi” – care ar fi trebuit implementat în Bistriţa-Năsăud, mai precis la Şcoala Gimnazială Tiha Bîrgăului. De asemenea, Cristina Iurişniţi a cerut clarificări aceluiaşi ministru al Educaţiei clarificări privind curricula pentru învăţământul gimnazial pentru materia – limba română, pentru finanţarea olimpiadelor, concursurilor şi competiţiilor şcolare, perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice, Oportunitatea introducerii educaţiei sexuale. Succesorului lui Pavel Năstase în funcţia de ministru al Educaţiei – Liviu Pop, nu a scăpat de interpelările deputatei de Bistriţa-Năsăud. Iurişniţi a cerut răspunsuri cu privire la implementarea Programului „Şcoală după şcoală”, strategia de promovare a învăţământului profesional, clarificări despre situaţia manualului unic, creşterile estimate din educaţie, numărul unităţilor de învăţământ care au optat pentru disciplina Educaţie pentru sănătate, necesitatea modificării metodologiei de înscriere a copiilor în sistemul de învăţământ, Finanţarea şi susţinerea învăţământului postliceal, actualizarea calendarului simulărilor examenelor naţionale din anul 2017 – 2018, finanţarea programului „Şcoala după şcoală” în bugetul anului 2018.

Cu interpelările sale, Cristina Iurişniţi a vizat şi alte ministere, unul dintre acestea fiind Ministerul de Externe. Astfel, aleasa bistriţeană s-a interesat de situaţia familiei Arseni, originară din judeţul Bacău şi stabilită în Italia, al cărui băieţel a decedat în Italia, după ce a fost tratat cu indiferenţă de medici.

Aceeaşi deputată bistriţeană s-a interesat şi de măsurile întreprinse de Ministerul de Externe în cazul morţii suspecte a unui cetăţean din Bistriţa-Năsăud – Dumitru Dâmbu, acesta fiind găsit decedat într-un dulap în locuinţa sa din Lleida (Spania), în condiţiile în care autorităţile spaniole au întreprins o anchetă superficială. Cu privire la acest subiect, Cristina Iurişniţi a citat chiar un material publicat de Gazeta de Bistriţa în cuprinsul căruia publicaţia noastră a prezentat şi cazul lui Nicolae Leonte, tânărul de doar 17 ani din Ilva Mică, ucis de Simion Zăgrean. Acesta din urmă a ajuns pe mâna justiţiei doar în urma eforturilor depuse de tatăl victimei, după ce autorităţile spaniole s-au spălat pe mâini, acestea susţinând că moartea lui Nicolae Leonte ar fi survenit în urma înecului, fără să vadă urmele evidente de violenţă de pe corpul acestuia.

Răzvan Cuc, la acel moment ministru al Transporturilor, a fost tras de mânecă şi el de deputata de Bistriţa-Năsăud pentru slaba semnalizare la nivelul trecerilor de cale ferată din Bistriţa-Năsăud, acesta fiind motivul pentru care pe data de 1 iunie 2017 cinci tineri din Bistriţa şi-au pierdut viaţa la trecerea de cale ferată din Viişoara, după ce maşina în care se aflau a fost lovită de un tren. Şi nu sunt singurii, fiindcă tot acolo, aţi patru tineri au pierit într-un accident feroviar similar în decembrie 2015.

Doina Pană, deputat şi ministru! Activitate intensă

Doina Pană, deputat PSD, chiar dacă a ocupat şi funcţia de ministru al Apelor şi Pădurilor începând cu luna iunie a anului trecut şi până pe 3 ianuarie anul acesta, nu şi-a neglijat activitatea din Camera Deputaţilor.

Astfel, aleasa PSD de Bistriţa-Năsăud este cosemnatara a 12 iniţiative legislative şi a luat cuvântul în plen de opt ori.

Prima iniţiativă legislativă semnată de Doina Pană, alături de alţi 23 de aleşi PSD şi ALDE, face referire la completarea art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în speţă fiind vorba despre acordarea calităţii de însoţitor şi drepturile aferente mamelor copiilor diagnosticaţi cu diabet zaharat şi care au nevoie în permanenţă de o îngrijire specială.

Chiar dacă Opoziţia nu a avut mare succes în ceea ce priveşte modificarea şi completarea Legii Educaţiei, nu acelaşi lucru se poate spune despre aleşii puterii. Aceştia au promovat o astfel de iniţiativă legislativă, care între timp a devenit lege, şi care a fost semnată şi susţinută şi de Doina Pană şi care vizează înfiinţarea învăţământului teologic pastoral pentru toate cultele religioase din România.

O altă iniţiativă legislativă semnată de Doina Pană a făcut referire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, actualmente Legea 153/2017. Odată cu adoptarea acestei legi, au fost eliminate disfuncţionalităţile salariale existente în sistemul public de salarizare, au crescut salariile de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii din grila de salarizare, astfel încât raportul să fie de 1 la 12. Totodată s-a dorit şi creşterea salariilor de bază a personalului medical începând cu anul 2018, a celor din educaţie, cultură, apărare naţională, etc.

O altă iniţiativă legislativă semnată şi susţinută de aleasa social-democrată bistriţeană a vizat modificarea şi completarea Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, a Legii 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Judiciare, a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor şi a OUG nr. 20/11.03.2009 pentru modificarea OUG nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Practic prin aceasta iniţiativă legislativă se doreşte lărgirea ariei de competenţă şi atribuţii ale jandarmilor în timpul misiunilor. Mai precis, dacă acest proiect de lege va fi adoptat de Senat, camera decizională, jandarmii ar putea avea calitatea de ofiţeri judiciari, ar putea face percheziţii corporale fără mandate, opri şi percheziţiona vehicule, ar putea face înregistrări video sau fotografii la mitinguri, dar şi să folosi mijloacele de transport feroviar şi naval în misiuni. Deşi proiectul a fost semnat şi susţinut de 124 de aleşi PSD, PNL şi ALDE (social-democraţii fiind în majoritate covârşitoare), în plenul Camerei Deputaţilor acesta a primit 257 de voturi împotrivă şi doar 6 pentru, plus 3 abţineri.

A urmat o altă iniţiativă legislativă semnată şi susţinută de deputata de Bistriţa-Năsăud, Doina Pană: proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum şi pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. Textul de lege care a fost promovat de aleşii PSD cu puţin timp înainte ca Doina Pană să fie numită ministru al Apelor şi Pădurilor în Guvernul Tudose.

De asemenea, Doina Pană se numără printre iniţiatorii proiectului de lege pentru completarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii Nr.1/2011 a Educaţiei Naţionale, a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.46/2008 Codul silvic, a proiectului de Lege pentru modificarea art.6 alin.(6) dinOrdonanţa Guvernului nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art.III alin.(1) din Legea nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, propunere legislativă privind Codul administrativ al României.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ